18 Decembrie. Multe și mărețe, nu mărunte.

Da, după cum v-am mai zis mai jos, astăzi a avut loc strângerea de fonduri pentru familia Licu, din Plopu, a cărei casă a ars în vară iar acum toți cei 15 membrii sunt adăpostiți în două camere oferite de Ocolul Silvic.

De asemenea, astăzi a fost ziua în care departametul Tehnologia Informației, Matematică și Fizică (aka TIMF) a fost colindat de către studenții din anul doi de la Informatică, din cadrul facultații de Litere și Științe a Universității Petrol-Gaz Ploiești.

Imediat veți vedea cum aceste lucruri au legătură una cu alta- dar vă rog să nu uitați totuși că este blogul meu, dacă vreau să înjur- pur și simplu înjur.

Am început ziua cu o verificare, după care la ora 13.30 m-am întâlnit cu colegii mei de an, așa cum le spusesem de o săptămână și le tot reamintisem până și astăzi cu câteva ore înainte.

Cu această ocazie, mulțumesc în mod special colegilor care știau că azi vom merge cu colindul, dar care totuși au trecut pe lângă noi în drum spre casă și nici măcar nu au fost în stare să ne salute când ne-au și văzut strânși în același loc și gata de colindat. De asemenea, mulțumesc celor care au fost întrebați înainte de verificare dacă vin sau nu la colindat, au dat din cap că da și au zâmbit frumos, iar când i-am sunat cu gândul de a îi întreba dacă să îi așteptăm sau nu- ne-au răspuns prin simplu SMS: ”Am plecat acasă!” (nu, nu exagerez, chiar așa a răspuns, cred că voia și un premiu ceva). Sper să vă fie în ciorbă dragi colegi. Și să faceți indigestie de Crăciun, să nu puteți să mâncați decât iaurt cu pâine. 🙂

Un mare mulțumesc celor care chiar au venit la colindat prin facultate, și deși am fost vai de steaua noastră că nu am știut niciun colind cap coadă decât vreo trei persoane dintre noi, am fost cei mai tari și ne-am și distrat pe deasupra. Mi-ați dovedit că s-a meritat să îmi pierd timpul pentru acele mici cadouașe- atât împachetatul cât și făcutul fundițelor ălora chiar mi-au dat bătăi de cap.

Aici vine partea care se leagă și de voluntariatul meu și al lui Alex de astăzi la Gloria Jean’s. Alături de colegii mei cu care am colindat astăzi, am strâns o sumă cât de cât frumușică pentru cât de nașpa am cântat. Ei bine, această sumă pe care noi am strâns-o am donat-o astăzi pentru familia Licu. Nu am păstrat nimic, nu am băgat niciunul dintre noi niciun ban în buzunar, nu ne-am cumpărat băutură.

Nu era în planul nostru să ne iasă așa. Nu ne așteptam să primim  niciun ban iar când ne-au fost puși banii în față, mie și lui Alex ne-a venit aceeași idee pe care am și pus-o în practică. Să donăm toți banii.

Pe această cale îi mulțumim doamnei profesoare Alina Vîlcu, care ne-a dat bani cu scopul strict de a-i dona. Done, done and done.

O să scriu un articol frumos, ca la carte, despre acțiunea noastră de azi, a blooggerilor prahoveni, eventual mâine, după ce mă odihnesc sau după ce termin acest minunat pahar de vin. Văd eu care din ele. Această acțiune a noastră chiar merită mai multe decât un articol plin de nervi pe colegi-dar na, e blogul meu și așa am avut eu chef la momentul ăsta.

Vă rog, eventual, să nu puneți postul ăsta pe nicăieri unde este vorba de ”O cafea=o faptă bună.”

pwp.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s